Prezentarea activităţii ştiinţifice şi tehnice a personalităţilor din domeniul ingineriei electrice în perioada 1940-1947

Autor: As.drd.ing. Alexandru-Ionuţ CHIUŢĂ (2004)

Încă din primul deceniu al secolului 20, când a început utilizarea energiei electrice la noi în ţară, s-a simţit necesitatea existenţei unor ingineri în domeniul ingineriei electrice. La acea vreme, aceştia îşi făceau studiile în străinătate, în ţara noastră neexistând posibilitatea învăţării acestei meserii. Abia în 1910, prof.dr. Dragomir Hurmuzescu a înfiinţat la Universitatea din Iaşi o şcoală de electricitate, devenită mai târziu Institutul de Electrotehnică din Iaşi. În 1912, când profesorul Hurmuzescu s-a transferat la Universitatea din Bucureşti, a fost mutat la Institutul Electrotehnic din Bucureşti, care a funcţionat aici până când a fost desfiinţat şi înglobat în Politehnica din Bucureşti. La aceeaşi dată, Institutul Electrotehnic din Iaşi a fost transformat în Politehnică.

În 1920, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti a fost transformată în Şcoala Politehnică din Bucureşti, înfiinţîndu-se în acelaşi timp o Şcoală Politehnică la Timişoara. Aceste Şcoli Politehnice aveau câte o secţie de specializare electromecanică. Pregătirea inginerilor secţiilor de electromecanică de la cele trei Politehnici (Bucureşti, Timişoara şi Iaşi), cât şi a absolvenţilor celor două Institute Electrotehnice (Bucureşti şi Iaşi) avea un caracter enciclopedic, atât electrotehnic cât şi mecanic. Specializarea se făcea fie urmând o şcoală de specialitate, fie „la locul de muncă”, după angajamentul pe care îl putea obţine fiecare din absolvenţi.

Aşa s-au pregătit întregi generaţii de ingineri care au lucrat în ţara noastră până după 23 august 1944. Una din cerinţele timpului era ca specializarea sa fie mai adâncă şi să fie învăţată de pe băncile Politehnicilor. În intervalul de timp de la 23 August 1944 şi până la reforma învăţământului de la 3 august 1948, învăţământul tehnic superior avea numai o singură formă, cursurile de zi, formă care a existat înainte de al doilea razboi mondial.

Reforma învăţământului din 3 august 1948 a considerat ca bază tot învăţământul de zi. El a fost organizat la început pe nouă semestre, din care opt semestre de şcolarizare şi un semestru de întocmire a proiectului de diplomă. Din anul universitar 1951/1952, la majoritatea institutelor tehnice de învăţământ superior, învăţământul de zi a fost organizat pe zece semestre, ultimul pentru efectuarea practicii şi întocmirea proiectului de diplomă.

În urma reformei, facultăţile de electrotehnică a celor trei Institute Politehnice din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara aveau aceeaşi structură, cuprinzând câte două secţii, una de maşini şi aparate electrice, a doua de centrale şi transportul energiei electrice. La Bucureşti exista şi o a treia secţie, cea de înaltă frecvenţă.

Cererile industriei electrotehnice fac însă ca, în cursul anului universitar 1949/1950, secţia de maşini şi aparate de la cele trei Institute Politehnice să se transforme în secţii de specializare independente: maşini electrice şi aparate electrice. Secţia de centrale electrice şi transportul energiei electrice s-a împărţit tot în două secţii de specializare: centrale electrice şi transportul şi distribuţia energiei electrice. În acelaşi timp, secţia de înaltă frecvenţă de la Institutul Politehnic din Bucureşti s-a separat în două grupe de specializare: construcţii de aparate electronice şi radiodifuziune. Totodată, în cadrul facultăţilor de electrotehnică de la acelaşi Institut se înfiinţează o secţie de hidroenergetică.

La 30 august 1940 s-au semnat la Viena documentele „arbitrajului” germano-italian („Dictatul de la Viena”) prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 km2 şi 2.667.000 locuitori, în majoritatea români) a fost smulsă României şi predată Ungariei hortyste. La 5 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a cedat generalului Ioan Antonescu principalele prerogative ale puterii, iar în ziua de 6 septembrie 1940, a abdicat în favoarea fiului său Mihai I. La 7 septembrie 1940 s-a semnat la Craiova tratatul de frontieră româno-bulgar prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică judeţele Durostor şi Caliacra) intră în componenţa Bulgariei. Prin Decretul nr. 3151 din 14 septembrie 1940 statul român devine „Stat naţional legionar”. Ioan Antonescu se intitulează „conducător” după modelul „führerului” german şi al „ducelui” italian.

Prin Decretul nr. 3414 din 9 octombrie 1940, profesorul Eugen Chirnoagă a fost numit rector al Şcolii Politehnice din Bucuresti în locul profesorului Nicolae Vasilescu-Karpen, iar profesorul Ion Cantuniar decan al Facultăţii de mecanică şi electricitate, în locul profesorului Constantin Buşilă. Prin decretul nr. 3415 din 9 octombrie 1940, profesorii Nicolae Vasilescu-Karpen şi Dumitru Pompeiu au fost puşi în retragere.

Ca urmare a unui decret lege discriminatoriu cadrelor didactice evrei au fost înlăturate din învăţământ în întreaga ţară. Ernest Abason, profesor, Isac Blum şef de secţie şi Estrela Ionescu-Schapira, preparatoare, au fost puşi în disponibilitate (DM 201851/1940). Prin decretul-lege nr. 3566 din 28 octombrie 1940 s-a interzis cumulul în învăţământ, sau cu o funcţie administrativă. Fac excepţie funcţiile de rector şi decan cu condiţia de a se lua un singur salariu. Personalul didactic ajutător putea să aibă o a doua funcţie în clinică sau o instituţie ştiinţifică. Cadrele didactice din învăţământul superior cu profesiuni libere au fost retribuite în învăţământ cu o jumătate din salariu. La familiile fără copii la care salariul soţului depăşeşte 15.000 – 30.000 lei/lună (în funcţie de categoria localităţii) şi soţia este profesoară, ea va fi trecută din oficiu în concediu.

În noaptea de 9/10 noiembrie 1940 a avut loc un puternic cutremur de pământ cu epicentrul în Vrancea (magnitudine 7,4 pe scara Richter).

Prin Decretul nr. 3670 din 31 octombrie 1940 pentru „adaptarea învăţământului superior la structura statului naţional legionar”, o comisie urma să revizuiască situaţia tuturor membrilor corpului didactic şi ajutător din învăţământul superior în ceea ce priveşte: legalitatea numirii, activitatea ştiinţifică, didactică, publică şi ţinuta morală. Pentru Politehnica din Bucureşti comisia a fost alcătuită din: Dionisie Germani şi Mihail Manoilescu pentru facultatea de construcţii; Ion Cantuniari şi Dimitrie Leonida pentru facultatea de electromecanică; Cristea Otin şi Eugen Chirnoagă pentru Facultatea de chimie industrială; Vintilă Stinghe şi Dumitru Sburlan pentru Facultatea de silvicultură (DM 226678).

Între 21-23 ianuarie 1941, mişcarea legionară a organizat o rebeliune armată prin care urmărea să ajungă singura beneficiară a puterii de stat, prilej cu care a efectuat masacre sângeroase, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă, puterea concentrându-se în mâinile lui Ion Antonescu, care formează un nou guvern din militari şi tehnicieni.

La 22 iunie 1941, Germania a declarat împotriva URSS războiul în care, fără consultarea poporului, a fost împinsă şi România. Un grup de ofiţeri superiori români, în frunte cu generalul Nicolae Ciupercă şi-au dat demisia, în semn de protest.

Prin Decizia ministerială nr. 140840 s-a hotărât ca în noul an şcolar în şcolile secundare şi superioare să nu fie primiţi decât elevii sau studenţii care vor presta în timpul verii un serviciu de trebuinţă obştească şi mai ales cei care vor fi luat parte la muncile câmpului. Prin Decretul-lege nr. 2254 din 7 august 1941 s-au instituit noi norme cu privire la punerea în retragere din oficiu sau în cadrul disponibil a membrilor corpului didactic şi anume, în cazul în care aceştia împlinesc până la 1 noiembrie 1941 vârsta de 55 de ani sau 30 de ani vechime calculabili la pensie.

Prin Decizia ministerială nr. 198641/1941 imobilul Palatului regal din şoseaua Kiseleff, cedat Ministerului Culturii Naţionale şi Cultelor prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 911 din 7 august 1941 spre a fi întrebuinţat pentru nevoile studenţilor, a fost dat spre folosinţă Politehnicii din Bucureşti pentru a fi folosit exclusiv drept cămin al studenţilor – ingineri de la această politehnică.

Prin Decizia ministerială nr. 221993 din 28 septembrie 1941 s-a fixat o taxă uniformă de înscriere în universităţi, politehnici, academii comerciale, şi şcoli speciale, de 2.500 lei/a. Pe lângă această taxă de înscriere se va încasa o taxă variabilă, în funcţie de specificul Facultăţii sau al Şcolii speciale. Această taxă împreună cu ce de înscriere nu va depăşi 6000 lei anual.

Prin Decizia ministerială nr. 221994/1941 s-a fixat cuantumul unei burse studenţeşti de 3.600 lei/lună, acordându-se Politehnicii din Bucureşti 404 burse pentru anul şcolar 1674/1642, acestea atribuindu-se pe baza rezultatelor obţinute la examene, iar studenţilor din anul I, pe baza trecerii unui concurs special.

Prin Decizia ministerială nr. 221991 s-a fixat limita superioară a numărului studenţilor ce se vor primi în anul I 1941/1942 în instituţiile de învăţământ superior. Pentru Politehnica din Bucureşti se stabilesc următoarele cifre: Facultatea de construcţii şi cadastru: 180; Facultatea de mecanică şi electricitate: 100; Facultatea de mine şi metalurgie: 50; Facultatea de chimie industrială: 60; Facultatea de arhitectură: 70; Facultatea de silvicultură: 70; Facultatea de agronomie: 80. În acelaşi timp la unele facultăţi se stabilesc unele proporţii între băieţi şi fete. Astfel, la Facultatea de chimie industrială 70% băieţi şi 30% fete; la Facultatea de arhitectură 80% băieţi şi 20% fete; la Facultatea de agricultură 95% băieţi şi 5% fete. Prin Decretul-Lege nr. 2758 din 3 octombrie 1941, cu privire la „organizarea educaţiei tineretului român”, s-a atribuit fiecărui cadru didactic o „unitate colectivă” (grupă, clasă, sau an de studii) de a cărei educaţie răspunde, programul de activitate educativă cuprinzând: cunoaşterea activităţilor tinerilor şi orientarea acestor activităţi, supravegherea activităţi sportive, culturalr, munci de folos obştesc, etc.

Prin Decretul-Lege nr. 3134 din 11 noiembrie 1941 s-a revenit asupra raţionalizării catedrelor (făcute prin Decretul nr. 3799 din 4 noiembrie 1938) şi se reînfiinţează unele catedre, iar altele îşi schimbă denumirea. Ca urmare a acestui decret la Politehnica din Bucureşti s-a reînfiinţat conferinţa de distribuţia şi utilizarea energiei electrice şi centrale electrice şi s-au făcut următoarele schimbări: catedra de fizică generală, climatologie şi meteorologie a devenit catedra de radiocomunicaţii; catedre de fizică industrială a devenit catedre de termotehnică; catedra de calculul, construcţia şi încercările maşinilor electrice a devenit catedra de maşini şi aparate electrice; catedra de măsuri şi tracţiune electrică a devenit catedra de electricitate şi măsuri electrice; catedra de electricitate şi electrotehnică a devenit catedra de electrotehnică şi tracţiune electrică; catedra de mecanică raţională a devenit catedra de mecanică tehnică; catedra de zoologie şi entomologie forestieră şi protecţia pădurilor; conferinţa de matematici superioare şi aplicate; conferinţa mineralogie a devenit conferinţa de combustibili minerali (DM 317288/1941).

În perioada noiembrie – decembrie 1941 au fost făcute următoarele numiri de cadre didactice profesori titulari definitivi:

Titlul Prenumele şi Numele Catedra / Cursul Decizia
profesor titular definitiv Dumitru Leonida catedra de centrale electrice (prin transfer de la Politehnica din Timişoara) D 3438/1941
profesor titular definitiv Gheorghe Nicolau maşini termice, maşini frigorifice şi compresoare D 3438/1941
profesor titular definitiv Gheorghe Petrescu cursul de electricitate şi electrotehnică D 3438/1941
profesor titular definitiv Dorin Pavel cursul de amenajări, instalaţii şi maşini hidraulice D 3438/1941

În primele luni ale anului 1942 s-au făcut următoarele numiri de cadre didactice:

Titlul Prenumele şi Numele Catedra / Cursul / Laboratorul Facultatea Decizia
profesor titular definitiv Nicolae Nenciulescu catedra de arhitectură generală aplicată cu atelier Facultatea de arhitectură D 3522/1942
profesor titular definitiv Alexandru Codarcea catedra de mineralogie şi petrografie Facultatea de mine şi metalurgie D 671/1942
profesor titular definitiv Ilie Purcaru cursul de fizică şi meteorologie Facultatea agronomie (prin transfer de la Academia de Înalte Studii Comerciale) DM 105968/1942
profesor titular definitiv Henry Theodoru catedra de edilitate Facultatea de construcţii D 1728/1942
profesor titular definitiv Constantin Nanescu catedra de construcţii Facultatea de arhitectură D 2665/1942
conferenţiar titular definitiv Vasile Cerkez cursul de tehnologia petrolului D 3530/1941
conferenţiar titular definitiv, colonel Dumitru Bardan cursul de chimia materialelor prime întrebuinţate în aviaţie şi armament, gaze de luptă şi mijloace protecţie Facultatea electromecanică D 2938/1942
conferenţiar titular definitiv G. Bungeanu cursul de motoare agricole şi motocultură Facultatea de agronomie D 2935/1942
conferenţiar titular definitiv Dumitru Teodorescu cursul comun de fizică experimentală D 2936/1942
conferenţiar titular definitiv, comandor ing. N. Pop cursul de motoare de aviaţie Facultatea electromecanică D 2937/1942
conferenţiar titular definitiv, general ing. D. Petrovanu cursul de balistică interioară, pulberi şi exploziv Facultatea de electromecanică D 3058/1942
conferenţiar titular definitiv Alexandru Popescu cursul de electrotehnică D 3058/1942
conferenţiar titular definitiv Gh. Rohr cursul de instalaţii de încălzit şi ventilat D 3058/1942
conferenţiar titular definitiv Gh. Simotta cursul de desen ornamental şi academic Facultatea de arhitectură D 2666/1942
şef de lucrări titular definitiv Dionisie Bernuz laboratorul de viticultură Facultatea de agronomie DM 63543/1942
şef de lucrări titular definitiv Ioan Gheorghiu laboratorul de topografie şi îmbunătăţiri funciare Facultatea de agronomie DM 63543/1942
şef de lucrări titular definitiv Ioan Grama laboratorul de maşini agricole Facultatea de agronomie DM 63543/1942
şef de lucrări titular definitiv Cristache Oprea laboratorul de geologie şi agrogeologie Facultatea de agronomie DM 63543/1942
şef de lucrări titular definitiv Octavian Vlăduţ laboratorul de anatomie şi fiziologie animală Facultatea de agronomie DM 63543/1942
şef de lucrări titular definitiv Teodor Nica la laboratorul de zootehnie Facultatea de agronomie DM 73119/1942
asistent titular definitiv Alexandru Guţu cursul de geometrie descriptivă DM 61691/1942
asistent titular definitiv Th. Piatkonschi catedra de chimie tehnologică DM 76683/1942
asistent titular definitiv Ecaterina Ciorănescu catedra de chimie organică DM 76684/1942
asistent titular definitiv Aurel Avramescu catedra de centrale electrice, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice DM 70326/1942
asistent titular definitiv Gheorghe Antonescu cursul de foraje şi industria extractivă a petrolului şi gazelor naturale DM 91697/1942
asistent titular definitiv Ion C. Dumitrescu cursul de rezistenţa materialelor şi statistică grafică DM 93655/1942
asistent titular definitiv Gabriela Ţiţeica cursul de mecanică tehnică DM 99360/1942
asistent titular definitiv Ilie Mircea cursul de geologie şi paleontologie DM 91595/1942
asistent titular definitiv Nicolae Tipei cursul de aviaţie DM 99357/1942
asistent titular definitiv Ion A. Manoliu cursul de navigaţie interioară şi maritimă DM 105286/1942
asistent titular definitiv Alexandru Corpaci cursul de matematici Facultatea de agronomie DM 99358/1942
asistent titular provizoriu Alexandru Corpaci cursul de matematici Facultatea de agronomie DM 49493/1942
asistent titular provizoriu Ion Popescu-Mehedinţi cursul de economie naţională şi politică agrară Facultatea de agronomie DM 78158/1942
asistent titular provizoriu Mircea Badea cursul de botanică şi patologie vegetală Facultatea de silvicultură DM 133082/1942
asistent titular provizoriu Iulian Alexiu cursul de căi ferate
asistent titular provizoriu Ion Breazu electrotehnică şi tracţiune electrică
asistent titular provizoriu Constantin Iliescu cursul de fizică experimentală
asistent titular provizoriu Cristian Petrescu cursul de economie politică şi raţionalizare
asistent titular provizoriu A. Ştefănescu-Goangă cursul de geometrie descriptivă
asistent titular provizoriu Gheorghe Călin cursul de beton armat, poduri de lemn şi de zidărie
asistent titular provizoriu Anastase Vuzitas cursul de edilitate
asistent titular provizoriu Gheorghe Cartianu cursul de radiocomunicaţii
asistent titular provizoriu Corneliu Cazaban cursul de organe de maşini
asistent titular provizoriu Ştefan Cuşută cursul de organe de maşini
asistent titular provizoriu Ion Florea cursul de electricitate şi măsuri electrice
asistent titular provizoriu Emilian Maniţiu cursul de termotehnică
asistent titular provizoriu Alexandru Stratilescu cursul de motoare de aviaţie
asistent titular provizoriu Ştefan Iorgulescu cursul de prepararea mecanică a minereurilor şi maşini miniere
asistent titular provizoriu Valeriu Vîntu cursul de chimie organică
asistent titular provizoriu Nicolae Ghelmeziu cursul de silvicultură, exploatarea podurilor şi tehnologia lemnului
asistent titular provizoriu Mircea Ene cursul de zoologie şi entomologie forestieră şi protecţia pădurilor DM 20749/1942
asistent titular provizoriu Stelian Fosteris laboratorul de patologie vegetală Facultatea de agronomie DM 216356/1942
asistent titular provizoriu Anghel Stavrescu catedra de electrotehnică şi tracţiune electrică
asistent titular provizoriu Vasile G. Gorciu cursul de analiză infinitesimală
asistent titular provizoriu Gheorghe Crăciun cursul de limba română
asistent titular provizoriu Ulpiu Florescu cursul de mecanică şi rezistenţa materialelor
asistent titular provizoriu Constantin Erbiceanu catedra de poduri şi construcţii metalice
asistent titular provizoriu Sebastian Petrescu catedra de locomotive, vagoane şi maşini de ridicat
asistent titular provizoriu Mihai Popescu catedra de tehnologia şi construcţia avioanelor
asistent titular provizoriu Gheorghe Oprescu catedra de chimie industrială şi electrochimie
asistent titular provizoriu Agripina Dumitrescu laboratorul de chimie industrială DM 269898/1942
asistent titular provizoriu Virgil Niculescu laboratorul de chimie industrială DM 269898/1942

Următoarele cadre didactice s-au transferat: prof. A. Cardaş (zootehnie), prof. G. Bontea (economie politică), prof. Haralambie Vasiliu (chimie generală şi chimia solului), conf. Z. Huber (mineralogie), conf. Em. Stihi (topografie şi îmbunătăţiri funciare), şef lucrări C. Pîntea şi asistenţii N. Melnic şi I. Bucătaru (laboratorul de chimie generală şi chimia solului), şef lucrări N. Pătraşcanu (industrii agricole) şi şef lucrări Th. Nica (zootehnice) de la facultatea de agronomie Bucureşti, la Facultatea de agronomie Iaşi (DM 32593/1942), şef lucrări Octavian Vlăduţiu (laboratorul de anatomie şi fiziologie animală) de la Facultatea de agronomie Bucureşti, la Facultatea de medicină veterinară Bucureşti (DM 149184/1942) şi Lucius Săveanu, asistent la cursul de aerotehnică şi mecanica avionului, Facultatea de mecanică la Politehnica „Gheorghe Asachi”, la catedra de termotehnică a Facultăţii de electromecanică (DM 196035/1942).

Prin Decizia ministerială nr. 155008/1942, pe data de 1 august 1942 au fost numiţi prorectorul Politehnicii din Bucureşti şi prodecanii facultăţilor şi anume: prof. Gheorghe Macovei – prorector, profesor Constantin Budeanu – prodecan al Facultăţii de electromecanică.

În Legea nr. 386 – Decretul-Lege nr. 1535 din 19 mai 1942 cu privire la organizarea învăţământului superior se pleacă de la principiul că „scopul învăţământului superior este să pregătească elitele prin orientarea teoretică a viitorilor profesionişti şi formarea oamenilor de ştiinţă şi să promoveze şi să răspândească ştiinţa, tehnica şi arta”. Învăţământul superior cuprindea: universităţile, politehnicile, academiile de înalte studii industriale şi comerciale şi şcolile superioare speciale (de arhivistică, de educaţie fizică). Cu privire la învăţământul politehnic legea avea următoarele prevederi speciale: rectorul, prorectorul, decanii, delegaţii facultăţilor în senat şi membrii comisiei consultative puteau fi aleşi numai dintre profesorii disciplinelor tehnice, ingineri, doctori-ingineri sau arhitecţi; la politehnici puteau funcţiona ca ajutor al rectorului câte un director de studii, având în sarcina sa organizarea activităţii didactice; corpului didactic de la politehnici i se solicită activitate ştiinţifică sau tehnică; recrutarea cadrelor didactice se face prin concurs care constă din: examinarea memoriului de lucrări, o prelegere publică; consiliul profesoral al unei facultăţi poate delega, cu avizul Senatului, un inginer din afara învăţământului să ţină temporar anumite conferinţe de actualitate, necesare viitorilor ingineri, aceste delegaţii încetând atunci când nu mai este nevoie de ele, fără alte obligaţii pentru şcoală, persoana respectivă având dreptul să poarte titlul de conferenţiar temporar; cadrele didactice pot cumula o funcţie tehnică în afara învăţământului cu condiţia ca activitatea întreprinderii unde mai lucrează să fie în specialitatea catedrei; studenţii de la politehnici sunt obligaţi să efectueze o practică efective în uzine, întreprinderi, mine, şantiere; facultăţile de agronomie au ferme proprii pe care şi le administrează printr-un consiliu al fermelor condus de decan şi compus din profesorii catedrelor de specialitate, având şi personalitate juridică. Într-o anexă a legii se fixează catedrele şi conferinţele pentru fiecare instituţie de învăţământ superior.

În Legea nr. 105 – Decret-Lege nr. 1853 din 22 iunie 1942 privind recrutarea pentru serviciul militar, la articolul 6 se prevede: „Studenţii facultăţilor de medicină, medicină veterinară şi farmacie, precum şi ai Şcolilor politehnice vor fi pregătiţi pentru a deveni ofiţeri de rezervă în primii doi ani de studii, în secţiile de pregătire militară care vor funcţiona pe lângă aceste facultăţi şi şcoli. Studenţii facultăţilor şi şcolilor menţionate mai sus vor fi încorporaţi la începerea primului an şcolar şi vor primi instrucţia infanteriei pentru studenţii facultăţilor de medicină umană, veterinară şi farmacie şi instrucţia armelor cu caracter tehnic pentru studenţii şcolilor politehnice”. Ca urmare a acestei legi odată cu începutul anului universitar 1942-1943 studenţii Politehnicii din Bucureşti au fost încorporaţi în secţia de pregătire militară de pe lângă această şcoală. Secţia de pregătire militară a funcţionat până în toamna anului 1944, când s-a desfiinţat, studenţii fiind lăsaţi la vatră. În Decizia ministerială nr. 195906 din 22 septembrie 1942 se stabileau pentru toate instituţiile de învăţământ superior din ţară catedrele, conferinţele şi încadrarea lor cu titulari. Pentru Politehnica din Bucureşti situaţia era următoarea: Catedre comune: Analiza matematică (Vacantă), Geometria analitică şi diferenţială (Nicolae Ciorănescu), Geometria descriptivă (Alexandru Pantazi), Fizica experimentală (Vasile Bianu), Mecanica (vacantă), Rezistenţa materialelor şi statica grafică (Constantin C. Teodorescu), Hidraulică teoretică şi aplicată (Dionisie Germani), Topografie şi geodezie (Cezar Orăşanu), Cadastru hotărnicie, topografie forestieră, corecţia torenţilor (Dimitrie Drîmbă), Căi ferate (Ion Stratilescu), Metalurgie (Traian Negrescu), Economie politică şi raţionalizare (Mihail Manoilescu), Drept şi legislaţie uzuală (N. Râmniceanu), Chimie generală (vacantă; ataşat la catedră conf. Ernest Toporescu), Conferinţe comune: Matematici superioare şi aplicate (vacantă), Fizica experimentală (vacantă), Mecanica tehnică (Aurel Persu), Rezistenţa materialelor (Cristea Mateiescu), Electricitate şi electrotehnică (Traian Gheorghiu), Matematici generale (Rodolphe Racliş), Geometrie descriptivă şi elemente de construcţii în lemn şi piatră (Ion Chiţulescu), Curs general de maşini (Ion Drosescu), Tehnologia materialelor de construcţii şi ceramică (Şerban Solacolu), Desen industrial (vacantă), Desen constructiv şi topografie (vacantă), Curs general de construcţii (vacantă), Curs general de construcţii şi construcţii metalice (Dumitru Stan), Meteorologie şi climatologie (Constantin Ioan), Contabilitate generală şi industrială (vacantă), Limba germană (vacantă), Limba engleză (vacantă), Instalaţii de încălzire şi ventilat (vacantă). A. Facultatea de construcţii. Catedre: Drumuri (Nicolae Profiri), Construcţii civile şi procedee generale de construcţii (Aurel A. Beleş), Beton armat, poduri de lemn şi de zidărie (Mihai Hangan), Poduri şi construcţii metalice (Cristea Niculescu), Navigaţie interioară şi maritimă şi îmbunătăţiri funciare (Grigore Vasilescu), Edilitate (Henri Teodoru), Urbanism, vacantă (ataşat la catedră conf. Ion Davidescu). Conferinţe: Construcţii industriale (vacantă), Fotogrametrie (vacantă), Terasamente şi drumuri (Ion Şt. Tomescu). B. Facultatea de electromecanică. Catedre: Organe de maşini (Constantin Buşilă), Termotehnice (vacantă), Maşini şi turbine cu aburi (D. Cantuniari), Motoare cu combustie internă, maşini frigorifice (Gheorghe Nicolau), Maşini şi amenajări hidraulice (Dorin Pavel), Locomotive, material rulant şi sisteme de tracţiune (Aurel Zănescu), Electricitate şi măsuri electrice (Constantin Budeanu), Maşini şi aparate electrice (Ion S. Gheorghiu), Centrale electrice, transportul , distribuirea şi utilizarea energiei electrice (Dumitru Leonida), Radiocomunicaţii (vacantă), Aerotehnica şi mecanica avionului (Elie Carafoli), Tehnologia şi construcţia avioanelor (G. Zamfirescu), Guri de foc, arme portative, muniţii (vacantă). Conferinţe: Maşini unelte, lucrări de atelier şi organizarea fabricilor (Gh. Manea), Desen industrial şi tehnologia mecanică (Dumitru Băiatu), Electrotehnică (vacantă), Telegrafie şi telefonie (Ion Constantinescu), Motoare de aviaţie (vacantă), Balistica interioară, pulberi şi explozivi (vacantă), Chimia materialelor prime întrebuinţate în aviaţie şi armament, gaze de luptă şi mijloace de protecţie (vacantă), Distribuţia şi utilizarea energiei electrice (G. Dinescu). C. Facultatea de mine şi metalurgie. Catedre: Geologie şi paleontologie (Gh. Macovei), Mineralogie şi petrografie (Alexandru Codarcea), Foraje, exploatarea petrolului şi a gazelor naturale (Th. Ficşinescu), Exploatarea minelor (vacantă), Prepararea mecanică a minereurilor şi maşini miniere (Huber Panu), Zăcăminte şi prospecţiuni (Nicolae Petrulian). Conferinţe: Geologia combustibililor minerali( G. Murgeanu), Exploatarea minelor (vacantă). D. Facultatea de chimie industrială. Catedra: Chimie anorganică, cu aplicaţii (Petre Spacu), Chimie organică (Costin Neniţescu), Chimia fizică şi analitică (Eugen Chirnoagă), Tehnologia chimică anorganică (Negoiţă Dănăilă), Tehnologia chimică organică (vacantă, ataşat conf. E. Georgeacopol), Chimie industrială şi electrochimie (P. Staehelin). Conferinţe: Chimie analitică şi electrochimie (vacantă), Industrii textile (I. Păenescu), Industrii alimentare şi fermentative (vacantă), Tehnologia petrolului (V. Cerchez), Aparate şi instalaţii întrebuinţate la industrii chimice (Emilian Bratu), Tehnologia materialelor de construcţii şi industrii ceramice (Aurel Raicu), Chimia petrolului (C. Dacu). E. Facultatea de silvicultură. Catedre: Botanica generală şi forestieră, fitopatologie forestieră (C. Georgescu), Zoologie şi entomologie forestieră şi protecţia pădurilor (Grigore Eliescu), Dendrometrie, estimaţiuni, amenajarea pădurilor şi amelioraţiuni alpine (V. Stinghe), Silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului (Marin Drăcea), Construcţii şi instalaţii de transport forestier; industria mecanică a lemnului (D. Sburlan). Conferinţe: Politică, economie şi administraţia forestieră (Ilie Demetrescu), Pedologie generală şi forestieră (vacantă), Vânătoare şi pescuit (vacantă), Drept şi legislaţie silvică (vacantă). F. Facultatea de arhitectură. Catedra: Proiecţie de arhitectură aplicată (Constantin Iotzu), Proiecte de arhitectură generală aplicată (Paul Smărăndescu), Proiecte de arhitectură generală aplicată (Nicolae Nenciulescu), Proiecte de arhitectură generală aplicată (Duiliu Marcu), Proiecte de arhitectură generală aplicate (vacantă), Teoria arhitecturoo cu program de arhitectură (Toma Socolescu), Construcţii rurale şi muncitoreşti (vacantă), Urbanism, edilitate cu proiecte (Cincinat Sfinţescu), Geometria descriptivă şi stereotomie (Nicolae Teodorescu), Matematici generale (Gabriel Sudan). Conferinţe: Devize, caiete de sarcini, contabilitate şi topografie (vacantă), Desen ornamental şi academic (Gh. Simotta), Tehnologia materialelor, cu laborator (vacantă), Instalaţii şi salubritatea clădirilor (vacantă), Modelaj (Alexandru Călinescu), Legislaţia (Dan Hurmuzescu), Umbre şi perspective (vacantă). G. Facultatea de agronomie. Catedra: Anatomie, fiziologie şi sistematică vegetală (T. C. Popescu), anatomie şi fiziologie animală (N. Gavrilescu), Chimie generală şi chimia solului (Mircea Ionescu), Fitotehnie (Nicolae Săulescu), Ameliorarea plantelor agricole (Anastase Munteanu), Patologie vegetală (Traian Săvulescu), Zootehnie (Nicolae A. Dumitrescu), Viticultură şi oenologie (Ion Teodorescu), Economia rurală şi politică agrară (Nicolae Cornăţeanu), Topografie şi îmbunătăţiri funciare (Alexandru Nasta), Agrologie (Gheorghe Ionescu-Siseşti), Maşini agricole (Ion Sterian), Industrii agricole (Iuliu Voicu), Drept şi legislaţie agrară (Mircea Georgescu), Taxaţiuni, expertize şi contabilitate agricolă (Gheorghe Bontea), Hidraulică agricolă (vacantă). Conferinţe: Păşuni şi fâneţe (vacantă), Pescuit şi piscicultură (vacantă), Construcţii rurale (vacantă), Motoare agricole şi motocultură (vacantă), Horticultură (vacantă), Medicină veterinară (vacantă), Introducere în practica agricolă (Em. Constantinescu), Entomologia agricolă (vacantă), Fizica şi meteorologia (Ilie Purcaru, profesor), Matematici şi mecanică (Radu Bădescu), Geologia şi agrogeologie (Petre Enculescu, profesor).

Prin Decizia ministerială nr. 304317/1942 se repartizează tutror instituţiilor de învăţământ superior din ţară sume de bani pentru ajutorarea sub formă de burse a studenţilor lipsiţi de mijloace de întreţinere, dar merituoşi, Politehnicii din Bucureşti i se repartizează suma de 6.501.000 lei pe perioada 1 octombrie 1942 – 31 martie 1943. Prin Decretul nr. 1281 din 1 mai 1942 Societatea Politehnică din România a fost autorizată să accepte donaţia de 3.000.000 lei făcută de Emil Prager şi Margareta Prager rentă unificată 4% din 1941 cu nr. 7469 – 7498, cu cuponul din aprilie 1942, pentru ca din venitul acestei sume să se constituie un fond denumit „Fondul inginer E. Prager” cu scopul de a se acorda două burse de studii în rate egale, timp de 9 luni, în fiecare an, la doi studenţi români ai Facultăţii de construcţii ai Politehnicii din Bucureşti. Bursa s-a dat până în anul 1947. În ultimele luni ale anului s-au mai făcut următoarele numiri de cadre didactice: profesori titulari: Tudor Tănăsescu la catedra de Radiocomunicaţii (D 2981/1942), I. Andreescu-Cale la catedra de Hidraulică agricolă a Facultăţii de agronomie (D 3383/1942), Nicolae Teodorescu la catedra de Geometrie descriptivă şi stereotomie şi Gabriel Sudan la catedra de Matematici generale şi mecanică de la Facultatea de arhitectură (Nr. 2928 din 28 septembrie 1942); Nicolae Ciorănescu la catedra de Analiză matematică, prin transfer de la catedra de Geometrie analitică şi diferenţială (D 3719/1942); asistenţi titulari provizorii: Gavril F. Toma la cursul de dendrometrie şi estimaţiuni (DM 227511/1942) şi Alexandru Beldie la cursul de botanică generală şi forestieră, titopatologie forestieră (DM 227512/1942), la Facultatea de silvicultură; preparator arh. Gh. Petraşcu la catedra de construcţii de la Facultatea de arhitectură (DM 278090/1942). În posturi administrative au fost numiţi în anul 1942: director de studii profesorul Gheorghe Petrescu (D 3012/1942), şeful laboratorului de analize chimice şi industriale profesorul Eugen Chirnoagă (DM 219342/1942), director administrativ ing. Gheorghe Bălăceanu (D 3640/1942) şi contabil şef D. Borcea (DM 110055/1942). S-a pensionat în 1942 Manole Vasile, chimist, şef al Institutului de chimie agricolă al Facultăţii de agronomie (DM 76571/1942).

În anul 1942 războiul continuă. Trupele coaliţiei hitleriste ajung la Don şi în regiunea Caucaz, la Stalingrad (azi Volvograd). La 4 septembrie 1942 începe bătălia Stalingradului, cea mai mare bătălie a războiului, la care iau parte şi unităţi ale armatei române şi care s-a încheiat cu capitularea armatelor coaliţiei hitleriste. Cea mai mare parte a trupelor care au luat parte la bătălie a căzut în prizonierat.

În anul 1943 s-au făcut următoarele numiri de cadre didactice:

- profesori titulari definitivi: Petre Sergescu la catedra de geometrie analitică şi diferenţială, prin transfer de la catedra de calcul diferenţial şi integral de la Facultatea de ştiinţe din Timişoara (D 1585-1943), I. Davidescu de la catedra de urbanism, Facultatea de construcţii, dr.ing. I. Linteş la catedra de guri de foc, arme portative, muniţiuni, Facultatea de electromecanică, (D 1813/1943) şi Al. Proca la catedra de mecanică (D 2937/1943);

- profesori agregaţi: I. Drosescu la cursul de tehnologia mecanică şi desen industrial (D 3069/1943) şi Mihail Stamatiu la catedra de exploatarea minelor (DM 140/1943);

- conferenţiari titulari definitivi: Matei Niculescu la cursul de industrii alimentare şi fermentative (D 136/1943), Ion Atanasiu la cursul de chimie analitică şi electrochimie (D 121/1943), Constantin Chiriţă la cursul de pedologie generală şi forestieră (D 135/1943), Theodor Bordeianu la cursul de horticultură şi Gheorghe Anghel la cursul de păşuni şi fâneţe la Facultatea de agronomie (D 176/1943), Victor Popescu la cursul de construcţii industriale şi V. Cota la cursul de vânătoare şi pescuit (D 1813/1943);

- conferenţiar titular provizoriu Gh. Nicolau – Bîrlad la cursul de fotogrammetrie, Facultatea de construcţii (DM 9445/1943);

- şefi de lucrări titulari definitivi: Constantin Lazu la catedra de maşini şi aparate electrice, Ştefan Mantea la catedra de metalurgie, Matei Marinescu la catedra de telegrafie şi telefonie, Marcel Popescu la catedra de mineralogie şi petrografie şi Marin Rădulescu la catedra de silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului (D 118/1943), C. Fostiropol la catedra de tehnologie chimică (D 2032/1943), Marin Dumitriu şi Evdochia Coiciu la laboratorul de fitotehnie al Facultăţii de agronomie (D 2273/1943), C. Dinculescu la catedra de maşini şi aparate electrice, I.C. Dumitrescu la catedra de rezistenţa materialelor şi statică grafică şi I. Lăzărescu la catedra de electricitate şi măsuri electrice (D 3283/1943);

- şef lucrări titular provizoriu Nicolae Cernescu la catedra de chimie fizicală şi analitică (DM 123392/1943);

- asistent titular definitiv Horia Sluşanschi la catedra de chimie generală şi chimia solului, Facultatea de agronomie prin transfer de la aceeaşi catedră a Facultăţii de agronomie din Timişoara (D 2600/1943);

- asistenţi titulari provizorii: Ştefan Bălan la catedra de mecanică (DM 2942/1943), Nicolae V. Ionescu la catedra de anatomie, fiziologie şi sistematică vegetală, Facultatea de agronomie (DM 68248), Dumitru Dumitrescu la catedra de hidraulică teoretică şi aplicată, Matei Prună la catedra de metalurgie, Andrei Caracostea la catedra de poduri şi construcţii metalice şi Ileana Necşoiu la catedra de chimie organică (DM 113892/1943), Tudor Dinescu la catedra de rezistenţa materialelor şi statică grafică (DM 123390/1943), Simona Zugrăvescu la laboratorul de analize al Facultăţii de chimie industrială (DM 284196), Alexandru Stoenescu şi Octavian Vlad la catedra de mecanică şi I. Teodoru la catedra de botanică generală şi forestieră (DM 288838/1943)

- şi preparator provizoriu Stelian Atanasiu la cursul de tehnologia materialelor de construcţii şi ceramică (DM 123393/1943).

Profesorul Al. Proca, aflat, la data numirii sale la catedra de mecanică, la Lisabona, solicită un concediu de un an de zile pentru a face faţă obligaţiunilor faţă de autorităţile portugheze. El nu s-a mai prezentat la post. Prin Decretul nr. 790/1943 profesorul titular definitiv Negoiţă Dănăilă de la catedra de tehnologie chimică anorganică a fost menţinut 2 ani în funcţiune la catedră de la data împlinirii limitei de vârstă. Prin Decizia ministerială nr. 252584/1943 asistentul titular definitiv Dumitru Donescu a fost pus în retragere cu începere de la 1 decembrie 1943 pentru limită de vârstă. Prin Decizia ministerială nr. 93087/1943 se socotesc cu drept de locuinţă un număr de 43 de familii în localul Politehnicii din str. Barbu Delavrancea nr. 4 bis, 7 familii în localul Facultăţii de arhitectură şi 37 de familii în localul facultăţii de agronomie. Aceste familii aparţineau unor funcţionari administrativi şi personalului de serviciu. Prin Decretul nr. 11022 din 19 iunie 1943 „având în vedere starea excepţională de război şi necesitatea unei munci de folos obştesc studenţii facultăţii de drept şi ai Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale vor fi utilizaţi (în timpul verii) în administraţie, studenţii politehnicilor în serviciile tehnice judeţene, iar studenţii facultăţilor de litere, la căminele culturale„. * Coaliţia hitleristă, care cuprindea şi trupe române suferă înfrângeri. Armata sovietică străpunge blocada Leningradului şi eliberează o mare parte din teritoriul Ucrainei. Pe frontul din vest aviaţia americană efectuează masive bombardamente asupra oraşelor Germaniei. Între 28 noiembrie – 1 decembrie 1943 a avut loc la Teheran Conferinţa şefilor de state ai URSS (I.V. Stalin), Statele Unite (Roosevelt) şi a primului ministru al Angliei (W. Churchill), în care s-au luat hotărâri cu privire la viitoarele acţiuni ale războiului la viitoarele acţiuni ale războiului.

În primele luni ale anului 1944 se fac următoarele numiri de cadre didactice:

- profesor agregat: Florea Stănculescu la catedra de construcţii rurale şi muncitoreşti, cu proiecte, de la Facultatea de arhitectură (DM 36750/1944);

- conferenţiari titulari definitivi Ştefan Vencov la cursul de fizică experimentală, prin înaintare şi transfer din postul de şef de lucrări de la Facultatea de ştiinţe Bucureşti (D.223/1944), Ion C.Dumitrescu la cursul de rezistenţa materialelor şi statică grafică şi Ştefan Bălan la cursul general de construcţii (D. 457/1944);

- conferenţiar titular provizoriu arhitect G.Negoescu la cursul de instalaţii şi salubritatea clădirilor de la Facultatea de arhitectură (DM. 14039/1944);

- şefi de lucrări definitivi: Iosif Ionescu-Muscel la laboratorul de industrii textile al Facultăţii de chimie industrială, Ion Manoliu la catedra de porturi, căi de comunicaţie pe apă şi îmbunătăţiri funciare, N.Rucăreanu la catedra de dendrometrie, estimaţiuni, amenajarea pădurilor şi amelioraţiuni alpine (D.66/1944);

- şef de lucrări provizoriu N.Ghelmeziu la cursul de silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului (DM. 36390/1944);

- asistenţi titulari provizorii: Alexandru Gheorghiu la cursul comun de rezistenţa materialelor şi statică grafică (DM. 29122/1944) şi arhitect Tiberiu Ricci la catedra de proiecte de arhitectură generală şi aplicaţii, arhitect Gheorghe Petrescu la catedra de construcţii, arhitect D.Vernescu la catedra de urbanism, edilitate cu proiecte, Dimitrie Mavrodin la catedra de geometrie descriptivă şi stereotopie, Haralambie Ionescu la catedra de matematici generale, mecanică şi statică grafică, Barbu Socolescu la cursul de de desen ornamental şi academic, toţi la facultatea de arhitectură (DM. 16913/1944), Ioan Minoiu la cursul de organe de maşini, Anton Rădulescu la cursul de silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului, Pompiliu Macovei şi Nicolae Lupu la cursul de proiecte de arhitectură generală aplicată, ultimii doi de la Facultatea de arhitectură (DM 36751/1944), Gh.Panaitescu la catedra de construcţii şi instalaţii de transport forestier, industria mecanică a lemnului (DM. 44631/1944).

S-a prelungit cu 2 ani menţinerea în funcţie peste limita de vârstă a profesorului titular definitv N.Nenciulescu de la catedra de arhitectură generală aplicată (D.1180/1944). Asistentul Marian Marinescu a fost pus în retragere pentru limită de vârstă (DM. 125373/1944).

Prin Decretul-Lege nr.1217 din 26 iunie 1944 se hotărăşte cu studenţii facultăţilor de medicină, medicină veterinară şi politehnicilor să fie trimişi din secţiile de pregătire militară la şcolile de ofiţeri de rezervă pentru a suplini lipsa de ofiţeri pentru front. Decretul-lege nu a putut fi pus în aplicare din cauza evenimentelor ce au urmat 2 luni mai târziu.

La 1 aprilie 1944 cursurile se întrerup. La 4 aprilie 1944 a avut loc un bombardament masiv al Capitalei, efectuat de aviaţia anglo-americană şi soldat cu mii de morţi şi răniţi. Tot în luna aprilie un număr de 66 de oameni de ştiinţă şi de cultură, membri ai Academiei Române şi profesori universitari au adresat lui Ion Antonescu un memoriu comun, prin care au cerut ruperea imediată a legăturilor cu Germania hitleristă şi ieşirea din războiul hitlerist (“Memoriul intelectualilor”). În luna aprilie se creează, pe baza unei platforme antifasciste şi de revendicări muncitoreşti, Frontul Unic Muncitoresc.

La 6 iunie 1944 trupele aliate debarcă pe coasta Normandiei, deschizând cel de-al doilea front în Europa (“Ziua cea mai lungă”). La 20 iunie 1944 se creează, pe baza unei platforme antifasciste, general-democratic, Blocul Naţional-Democrat (B.N.D.), alcătuit din partidele: comunist, social-democrat, naţional-ţărănesc şi naţional-liberal. La 20 august 1944 a început ofensiva trupelor sovietice pe frontul Iaşi-Chişinău, creîndu-se astfel condiţii favorabile declanşării insurecţiei armate antifasciste. La 23 august 1944 a început la Bucureşti insurecţia armată antifascistă, care a încununat mişcarea de rezistenţă din timpul războiului, organizată în baza unei largi coaliţii de forţe democratice şi patriotice sub conducerea Partidului Comunist Român. Ea a constituit începutul revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. În zilele următoare au avut loc lupte crâncene în care armata şi formaţiunile patriotice au curăţat Capitala şi împrejurimile ei de trupele germane, apoi, până la 31 august, regiunile centrale şi sudice ale României, continuând apoi, alături de trupele sovietice, ofensiva împotriva trupelor germano-ungare. La 12 septembrie 1944 a fost semnată la Moscova Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, prin care s-a consfinţit starea de fapt a ieşirii României din războiul antisovietic şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, anularea prevederilor “Dictatului de la Viena” în legătură cu partea de nord a Ardealului, precum şi plata unor despăgubiri de război către URSS şi celelalte Naţiuni Unite în valoare de 300 milioane de dolari. La 25 octombrie 1944, odată cu eliberarea oraşelor Satu Mare şi Carei s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu al României de sub ocupaţia fascistă. Trupele române au continuat să lupte alături de trupele sovietice până la sfârşitul războiului, la 9 mai 1945.

Prin Decretul-Lege nr. 1729 din 29 septembrie 1944 au fost abrogate dispoziţiile restrictive cu privire la accesul evreilor în învăţământ. Ca urmare, prin decizia ministerială nr. 134644 din 27 septembrie 1944 întregul personal didactic, tehnic şi administrativ, cu titlul provizoriu sau definitiv, aparţinând învăţământului superior au fost reintegraţi în învăţământ pe data revocării, cu toate drepturile ce au decurs de la data punerii în disponibilitate; studenţii care în perioada 1940-1944 au urmat şcoli superioare evreieşti au fost primiţi în anul în care au trecut. Ca urmare, prin decizia ministerială nr. 144804/1944, Isac L.Blum a fost reintegrat pe data revocării ca şef de secţie definitiv la laboratorul de chimie industrială.

Prin Decretul nr. 1900 din 13 octombrie 1944 s-au făcut următoarele numiri de rector şi decani : Nicolae Ciorănescu – rector, Nicolae Profiri – decanul Facultăţii de construcţii, Ion S.Gheorghiu – decanul Facultăţii de electromecanică, Traian Negrescu – decanul Facultăţii de mine şi metalurgie, Costin Neniţescu – decanul Facultăţii de chimie industrială, Constantin Georgescu – decanul Facultăţii de silvicultură, Grigore Ionescu – decanul Facultăţii de arhitectură şi Traian Săvulescu – decanul Facultăţii de agronomie.

Prin decizia ministerială nr. 153559 din 28 octombrie 1944 s-au făcut următoarele numiri de prorectori şi prodecani : Ion S.Gheorghiu – prorector, Grigore Vasilescu – prodecan la Facultatea de construcţii, Constantin Budeanu – prodecan la Facultatea de electromecanică, Petre Sergescu – prodecan la Facultatea de mine şi metalurgie, Petre Spacu – prodecan la Facultatea de chimie industrială, Grigore Eliescu – prodecan la Facultatea de silvicultură, I.Teodorescu – prodecan la Facultatea de agronomie, N.Nenciulescu – prodecan la Facultatea de arhitectură. Prin Decretul nr. 2104 din 2 noiembrie 1944, A.Munteanu a fost numit decan al Facultăţii de agronomie în locul lui Traian Săvulescu, demisionat. Prin Decizia ministerială nr. 134643/1944 s-a aprobat ca studenţii care au luat parte la război să fie scutiţi de frecvenţă şi să aibă posibilitatea să-şi susţină examenele în sesiune extraordinare.

Prin Decizia ministerială nr. 152742/1944, pe intervalul 1 octombrie 1944 – 31 martie 1945 s-a repartizat instituţiilor de învăţământ superior sume de bani pentru ajutorarea sub formă de burse a studenţilor lipsiţi de mijloace, dar merituoşi. Din totalul de 63.800.000 lei pe întreg învăţământul superior, Politehnicii din Bucureşti I s-a repartizat suma de 8.000.000 lei . Bursele nu puteau fi mai mici de 4.000 lei/lună şi nici mai mari de 10.000 lei/lună. În ultimele luni ale anului s-au făcut următoarele mişcări de cadre didactice : numire de profesor agregat : arhitect R.Bordenache la catedra de istoria arhitecturii, Facultatea de arhitectură (DM. 185912/1944); pensionări pentru limită de vârstă : profesorii titulari Teodor Ficşinescu de la catedra de foraje, exploatarea petrolului şi a gazelor naturale (D.1904/1944), Dionisie Germani de la catedra de hidraulică teoretică şi aplicată şi Constantin Buşilă de la catedra de organe de maşini (D. 1967/1944) şi ataşatul pe lângă conferinţa de geologie şi agrogeologie Petre Enculescu (D. 1964/1944).

În anul 1945 s-au făcut următoarele transformări de catedre şi conferinţe: conferinţa de “geologia combustibililor minerali” de la Facultatea de mine şi metalurgie s-a transformat în catedră, cu aceeaşi denumire (DL. 851/1945); s-a înfiinţat o conferinţă nouă de “pedagogie” la Facultatea de agronomie (DL. 695/1945); s-au înfiinţat două conferinţe noi la Facultatea de electromecanică : conferinţa de “materiale şi aparate electrice” şi conferinţa de “aplicaţiunile mecanice şi industriale ale electricităţii” (DL.1780/1945); s-au înfiinţat la Facultatea de arhitectură două catedre noi : catedra de “proiecte de arhitectură generală aplicată” şi catedra de “desen ornamental şi academic” şi s-a schimbat denumirea conferinţei de “devize, caiete de sarcini, contabilitate şi topografie“ în conferinţa de “construcţii” (DL. 1855/1945); la Facultatea de electromecanică conferinţa de “electricitate şi electrotehnică” s-a transformat în catedră cu aceeaşi denumire (DL. 2128/1945).

În anul 1945 s-au făcut următoarele numiri de cadre didactice:

- profesori titulari definitivi: Agripa Popescu la catedra de maşini agricole prin transfer de la Facultatea de agronomie de la Cluj-Timişoara (D. 372/1945), Ion Drosescu la cursul general de maşini şi Dumitru Băiatu la cursul de tehnologie mecanică şi desen industrial (D. 934/1945), Ernest Toporescu la catedra de chimie generală şi E.Gorceacopol la catedra de tehnologia chimică organică (D. 598/1945), Dimitrie Stan la catedra de construcţii, Facultatea de arhitectură (D. 1662/1945), Gheorghe Murgeanu la catedra de geologia combustibililor minerali (D. 1701/1945), Octav Doicescu la catedra de proiecte de arhitectură generală şi aplicată, de la Facultatea de arhitectură (D. 2312/1945);

- conferenţiar titular definitiv Constantin Mihăilescu la cursul de tehnologia materialelor de construcţii, cu laborator la Facultatea de arhitectură (D. 2199/1945);

- conferenţiar titular provizoriu Valeriu Dinu la cursul de drept şi legislaţie silvică (DM. 72840/1945);

- şef lucrări titular provizoriu Valeriu Vântu la cursul de chimie organică (DM. 70752/1945);

- asistent titular definitiv Janeta Cornea, la catedra de tehnologia materialelor de construcţii şi ceramică (DM.19154/1945), Aurel Ştefănescu-Goangă la cursul de construcţii industriale, Facultatea de construcţii, prin transfer de la catedra de geometrie descriptivă (DM. 44366/1945), Nicolae Constantinescu la Laboratorul de horticultură şi Gherasim Constantinescu la laboratorul de viticultură, de la Facultatea de agronomie, reconfirmaţi până în anul 1948 (DM. 67815/1945), Gheorghe Cernea la catedra de geologie şi paleontologie (DM. 70753/1945), Alexandru Huch la catedra de chimie organică (DM. 70749/1945), Radu Tunescu la catedra de tehnologia petrolului (DM. 70748/1945), Gheorghe Constantinescu la catedra de cadastru, hotărnicie, topografie forestieră, corecţia torenţilor (DM. 70747/1945), Petre Trofin şi Mircea Stănculescu la catedra de edilitate (DM. 69157/1945), Suzana Stănescu la catedra de metalurgie (DM. 74127/1945), Gheorghe Buzdugan, la catedra de mecanică (DM. 138769/1945), Dumitru Mocanu şi Ion Bucurescu la catedra de rezistenţa materialelor şi statică grafică (DM. 138768/1945), arhitect Traian Chiţulescu la catedra de urbanism, Facultatea de construcţii (DM. 138766/1945), Mircea Constantinescu şi Radu Pop la catedra de porturi, căi de comunicaţie pe apă şi îmbunătăţiri funciare (DM. 154954/1945), Virgil Niculescu la catedra de tehnologie chimică anorganică, reconfirmat până la 1 aprilie 1949 (DM.169088/1945), Gheorghe Secară la cursul de maşini şi turbine cu aburi (DM. 281465/1945) şi Victor Mărculeţiu la cursul de chimie fizică şi analitică (DM. 295868/1945);

- preparator titular definitiv Stela Maria Ionescu-Sapira la catedra de geometrie descriptivă şi desen, reintegrată pe data îndepărtării din serviciu (DM. 56364/1945).

Tudor Ionescu, şef de lucrări titular definitiv, a fost transferat ca profesor titular la catedra de chimie tehnologică anorganică la Politehnica “Gheorghe Asachi” din Iaşi (D.1750/1945). Au fost puşi în retragere pentru limită de vârstă: profesorul titular definitiv Negoiţă Dănăilă de la catedra de tehnologie chimică anorganică, pe data de 1 octombrie 1945 (D.2359/1945) şi asistentul Marin Marinescu pe aceeaşi dată (DM. 214503/1945).

Prin Legea nr. 217 – DL. 996 din 29 martie 1945 pentru purificarea administraţiilor publice, funcţionarii care primeau sub orice formă salariu sau indemnizaţie de la stat puteau fi îndepărtaţi fără nici o indemnitate, dacă au colaborat sub orice formă pentru realizarea scopurilor hitleriste sau fasciste, dacă au activat în mişcarea legionară sau alte mişcări cu caracter fascist, au comis crime, delicte, acte teroriste. În cazul în care se constată circumstanţele atenuante îndepărtarea din serviciu se putea face pe timp limitat, de la o lună la cinci ani. În baza acestei legi Constantin Iotzu, profesor titular definitiv la Facultatea de arhitectură a fost îndepărtat din învăţământ pe 3 ani (D. 2311/1945).

La 24 mai 1945 profesorul Costin Neniţescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 4 iunie profesorul Dionisie Germani a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Prin Decretul nr. 2527 din 13 iulie 1945 s-au făcut următoarele numiri în conducerea Politehnicii din Bucureşti: Nicolae Ciorănescu – rector, Nicolae Profiri – decanul Facultăţii de construcţii, Ion S.Gheorghiu – decanul Facultăţii de electromecanică, Nicolae Petrulian – decanul Facultăţii de mine şi metalurgie, Nicolae Dănăilă – decanul Facultăţii de chimie industrială, Constantin Georgescu – decanul Facultăţii de silvicultură, Grigore Ionescu – decanul Facultăţii de agronomie.

Prin decizia ministerială nr. 358922 din 21 decembrie 1945, Petre Sergescu, profesor titular definitiv, a fost numit rector al Politehnicii din Bucureşti, în locul lui Nicolae Ciorănescu, demisionat.

Prin Decretul nr. 2313 din 23 iulie 1945 s-a înfiinţat “Biblioteca centrală a Politehnicii din Bucureşti” pe baza avizului senatului institutului şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 38, aliniatul III din legea relativă la organizarea învăţământului superior nr. 386 – DL nr. 1535 din 19 mai 1942.

În anul 1945 s-a dat în folosinţă un nou corp de clădire al localului Politehnicii din str. Polizu 1-5 şi anume, corpul G, având o suprafaţă totală desfăşurată de 770 mp. * În locul profesorului Nicolae Ciorănescu a fost numit, în funcţia de rector, profesorul Petre Sergescu.

La 6 martie 1945 se formează guvernul condus de dr. Petru Groza, care deschide calea înfăptuirii până la capăt a transformărilor cu caracter burghezo-democratic şi trecerea la revoluţia socialistă. La 23 martie, prin Decretul-Lege nr. 816, s-a înfăptuit reforma agrară. S-au expropriat terenurile aparţinând persoanelor de origine etnică germană, absenteiştilor, celor care s-au făcut vinovaţi de dezastrul ţării, precum şi prisosul terenurilor agricole (suprafeţe ce depăşeau 50 ha) şi au fost împroprietăriţi ţăranii lipsiţi de pământ şi cei care aveau o proprietate ce nu depăşea 5 ha. Au fost împroprietărite astfel circa 900.000 familii ţărăneşti, dintre care 400.000 fără pământ. După eliberarea ţării armata română îşi aduce o importantă contribuţie, alături de armata sovietică la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. La 9 mai 1945 s-a semnat de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, USA şi Franţei actul de capitulare necondiţionată a Germaniei hitleriste. Între 16-21 octombrie 1945 se desfăşoară la Bucureşti lucrările Conferinţei Naţionale a PCR care trasează căile reconstrucţiei economice şi a dezvoltării democratice a ţării în perioada postbelică.

În anul 1946 s-au făcut următoarele numiri de cadre didactice:

- profesori titulari: Traian Gheorghiu la catedra de electricitate şi electrotehnică, curusuri comune (D. 131/1946), Tudor Ionescu la catedra de chimie tehnologică anorganică, prin transfer de la Politehnica “Gheorghe Asachi” din Iaşi (D.137/1946), Gheorghe Zane la catedra de economie politică şi raţionalizare, prin transfer de la Facultatea de drept din Iaşi (D.343/1946), Cornel Severineanu la catedra de organe de maşini, prin transfer de la Politehnica din Timişoara (d. 402/1946), Gheorghe Simotta la catedra de desen ornamental şi academic de la Facultatea de arhitectură (D. 404/1946), Cristea Mateiescu la catedra de hidraulică teoretică şi aplicată (D. 1698/1946), Toma Socoleanu la catedra de proiecte de arhitectură generală şi aplicată, prin transfer de la catedra de teoria arhitecturii (D. 1700/1946), Ilie Dumitrescu la curusl de politică, economie şi administraţie forestieră (D. 2772/1946) şi Radu Roşca la cursul de matematici superioare şi aplicate (D. 2941/1946);

- conferenţiari titulari: V.Tempăeanu la limba germană (D.127/1946), Marcel Georgescu la cursul de exploatarea minelor (D. 551/1946), Matei Marinescu la cursul de electroacustică, aparate telefonice şi telegrafice (D. 1269/1946), Ion Lăzărescu la cursul de aplicaţiile mecanice şi industriale ale electricităţii (D.1270/1946), Aurel Avramescu la cursul de materiale şi aparate electrice (D.1274/1946), Constantin Manolache la cursul de entomologie agricolă de la Facultatea de agronomie (D. 1512/1946), Alexandru Gheorghiu la curusul general de construcţii şi construcţii metalice (D. 2052/1946) şi Theodor Bordeianu la cursul de legumicultură şi floricultură, înfiinţat prin scindare (Legea 734/1946) a cursului de horticultură (DM. 315037/1946);

- şefi de lucrări titulari: Ion Poşulescu-Zamfirescu la catedra de motoare cu combustie internă şi maşini frigorifice (D. 142/1946), Th. Piatkowski (D. 1172/1946) şi la catedra de tehnologie chimică anorganică (D. 1517/1946); Alexandru Demianovschi la catedra de zootehnie, facultatea de agronomie (D. 1272/1946), Nicolae Constantinescu la laboratorul conferinţei de horticultură (D.1275/1946) şi Nicolae Tipei la laboratorul de aerodinamică şi mecanica avionului (D.3275/1946);

- şefi de lucrări provizorii: arhitect N.Nedelescu (DM. 33086/1946), Teonic Săvulescu (DM. 85339/1946) şi Pompiliu Macovei (DM. 103182/1946) la catedra de proiecte de arhitectură generală aplicată; Aurel Munteanu la catedra de fizică experimentală (DM. 78672/1946), Eugenia Chirnoagă la laboratorul de analize chimice şi industriale, prin transfer de la Facultatea de medicină din Bucureşti (DM 181514/1946) şi Teodor Martin la Catedra de viticultură a facultăţii de agronomie (DM. 401844/1946);

- asistent titular: C.Eustaţiu la Institutul de chimie agricolă şi alimentară de pe lângă Facultatea de agronomie, repus în drepturi în urma suspendării din anul 1937 (DM. 130037/1946);

- asistenţi provizorii: Titu D.Elian la cursul de artă decorativă cu proiecte la Facultatea de arhitectură (DM. 13622/1946), Ion Ionescu şi I.Corodea la catedra de electrotehnică şi tracţiune electrică, cursuri comune, Emil St.Drăgănescu şi Hery Aslan la catedra de maşini şi aparate electrice şi Ion S.Antoniu la catedra de electricitate şi măsuri electrice (DM.49596/1946), Stan V. Bortnovschi la catedra de proiecte de arhitectură generală aplicată (DM.52845/1946), Mircea Simionescu, reconfirmat pe 5 ani la catedra de construcţii civile şi procedee generale de construcţii (DM. 65878/1946), Olga Georgescu-Tistu reconfirmată până în 1947 la catedra de patologie vegetală de la Facultatea de agronomie (DM.51679/1946), Gh.Pătraşcu la catedra de construcţii de la Facultatea de arhitectură prin transfer de la catedra de topografie şi geodezie, cursuri comune (DM. 78669/1946), Ion Miclescu la catedra de căi ferate, curusuri comune (DM. 78669/1946), Rodica Berberian la catedra de arhitectură bizantină şi românească de la Facultatea de arhitectură (DM. 106476/1946), Ion Breazu, reconfirmat până în anul 1950 la catedra de electrotehnică şi tracţiune electrică (DM.103175/1946), Constantin Belcot la Institutul de chimie industrială (DM. 130559/1946), Anghel Stavrescu la catedra de maşini electrice (DM. 159051/1946), reconfirmat apoi în această funcţie până la 3 noiembrie 1948 (DM. 265388/1946), Ascanio Damian la catedra de proiecte de arhitectură generală aplicată (DM. 187591/1946), Petre Iordan la Catedra de anatomie, fiziologie şi sistematică vegetală, Bacalbaşa Dobrovici la conferinţa de pescuit şi piscicultură şi Petre Staticescu la conferinţa de introducere în practica agricolă la Facultatea de agronomie (DM. 187592/1946), Richard Lieblich la catedra de construcţii rurale şi muncitoreşti de la Facultatea de arhitectură (DM. 187595/1946), Dumitru Tănăsescu pe lângă conferinţa de fizică şi meteorologie, Ioan Marinescu pe lângă catedra de industrii agricole şi Teodor Oprescu pe lângă catedra de taxaţiuni, expertize şi contabilitate agricolă, de la Facultatea de agronomie (DM. 183593/1946), Nicolae Căplescu la conferinţa de industrii alimentare şi fermentative, prin transfer de la catedra de chimie fizică şi analitică (DM. 229535/1946), Ion Popescu – Zeletin la catedra de cadastru, hotărnicie, topografie forestieră şi corecţia torenţilor (DM. 212972/1946), Gh.Bălăceanu, Constantin Slătinescu, Alexandru Dumitrescu şi Ion Ionescu la cursul de desen constructiv şi topografic (DM. 212973/1946), Mircea N.Iorga la cursul general de maşini (DM. 221638/1946), Ion Cîrstoiu la catedra de aerodinamică şi mecanica avionului (DM. 224258/1946), Gheorghe Crăciun la cursul de limba germană cu vechime de la 1 decembrie 1939 (DM. 245658/1946), Mihai M.Popescu reconfirmat până în 1948 la cursul de tehnologia şi construcţia avioanelor (DM. 265387/1946), Dumitru D.Ionescu la catedra de chimie industrială şi electrochimie (DM.279735/1946), Miron Muscă şi Gleb Hlevca la catedra de chimie anorganică (DM.279756/1946), Florea Bărbulescu şi Ioan Văleanu la catedra de maşini agricole de la Facultatea de agronomie (DM. 279757/1946), Gheorghe Gradin la catedra de rezistenţa materialelor şi statica grafică (DM. 279770/1946), Georgeta Dan la catedra de metalurgie cursuri comune, Nicolae Borza şi Panait Mazilu la catedra de mecanică, Ştefan Mihăilescu şi Eugen Popaici la cursul de topografie şi îmbunătăţiri funciare de la facultatea de agronomie şi Ştefan Bărbulescu la cursul de hidraulică agricolă de la Facultatea de agronomie (DM. 295896/1946), Mihai Alfred Mamulea la cursul de geologie şi agrogeologie de la Facultatea de agronomie (DM. 315038/1946), Vasile Dragoş la cursul de geologie şi paleontologie de la Facultatea de mine şi metalurgie (DM. 315039/1946), Nichifor Ceapoiu şi Traian Cărpinişan la catedra de fitotehnie de la Facultatea de agronomie (DM. 342446/1946) şi Radu Prişcu la catedra de maşini şi amenajări hidraulice (DM. 355951/1946); preparator provizoriu Alice Stancu la catedra de rezistenţa materialelor şi statică grafică (DM. 279772/1946).

Prin Decizia ministerială nr. 236251 din 31 iulie 1946 Christian Petrescu, asistent cu titlul provizoriu la catedra de economie politică a Politehnicii din Bucureşti a fost transferat în aceeaşi calitate la catedra de istoria doctrinelor de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti. În cursul anului 1946 s-au făcut următoarele transformări de catedre şi conferinţe: catedra de “chimie fizică şi analitică” de la Facultatea de chimie industrială a devenit catedra de “chimie fizică” (Legea nr.15 – DL 212 din 25 ianuarie 1946); la Facultatea de agronomie catedra de “chimie generală şi chimia solului” a devenit catedra de “chimie generală şi aplicată” iar conferinţa de “geologie şi agrogeologie” a devenit conferinţa de “geologie, mineralogie şi pedagogie” (D. 1734 din 19 mai 1946); s-a înfiinţat conferinţa de “topografie generală şi minieră” la Facultatea de mine şi metalurgie (Legea 442 – DL 1860 din 14 iunie 1946); conferinţa de “matematici superioare şi aplicate” cursuri comune s-a transformat în catedră, cu aceeaşi denumire (Legea 732 – DL 2774 din 16 septembrie 1946); conferinţa de “horticultură” de la Facultatea de agronomie s-a scindat în conferinţe de “pomicultură” şi conferinţa de “legumicultură şi floricultură” (Legea 734 – DL 2776 din 16 septembrie 1946).

În cursul anului 1946 s-au făcut următoarele numiri în conducerea Politehnicii din Bucureşti şi a Facultăţilor ei: profesorul Nicolae Petrulian a fost numit prorector cu delegaţie de rector în locul lui Petre Sergescu, căruia i s-a desfăcut contractul de muncă; profesorul Alexandru Codarcea prodecan al Facultăţii de mine şi metalurgie (DM. 19453 din 25 ianuarie 1946); profesorul Nicolae Teodorescu a fost numit prodecan al Facultăţii de arhitectură (DM. 386202/1946), iar profesorul Henry Theodoru a fost delegat decan al Facultăţii de construcţii (DM. 388843/1946).

Prin decizia ministerială nr. 103181 din 28 martie 1944 profesorii Alexandru Pantazi, Dumitru Drîmbă şi Gheorghe Zane au fost numiţi în comisia de cenzori pentru verificarea cheltuielilor din fondurile proprii pe exerciţiul 1944/1945. Prin Decretul nr. 207 din 25 ianuarie 1946, profesorul Nicolae Profiri a fost numit membru în “Comisia aliată de control”.

Prin Legea 369 – Decretul-lege nr. 1591, Facultatea de agronomie a Politehnicii din Bucureşti a fost autorizată să contracteze un împrumut de 1 miliard de lei pe termen de 2 ani cu dobândă de 6% pentru investiţii productive şi ca fond de rulment până la verificarea produselor industrializate agricole, viticole şi zootehnice ale fermelor sale.

Prin decizia ministerială nr. 290176 din 17 septembrie 1946 se arată că absolvenţii liceelor industriale se pot prezenta la concursurile de admitere în politehnici şi în Şcoala de studii superioare textile dacă trec un examen de selecţionare susţinut în localul liceului industrial de băieţi nr.1 din Str. Polizu, Bucureşti.

Pentru anul 1946 s-au fixat două comisii de examen de selecţionare prezidate de Traian Gheorghiu şi Alexandru Pantazi, profesori la Politehnica din Bucureşti (DM. 294716/1946).

Prin Legea 331 – Decretul-lege 1457 din 30 aprilie 1946 s-a acordat cu începere de la 1 ianuarie 1946 membrilor corpului didactic din învăţământul superior, care au o activitate ştiinţifică recunoscută o primă lunară neimpozitabilă de 200.000 lei pentru profesori, 150.000 lei pentru profesori agregaţi, 125.000 lei pentru conferenţiari, 80.000 lei pentru şefii de lucrări titulari, 70.000 lei pentru şefii de lucrări provizorii, 60.000 lei pentru asistenţii titulari şi 50.000 lei pentru asistenţii provizorii, pentru preîntâmpinarea cheltuielilor de studii şi cercetări. Nu puteau beneficia de aceste prime cei ce nu aveau activitate ştiinţifică recunoscută, precum şi cei ce aveau un venit cel puţin egal cu prima din exercitarea unei profesiuni libere. Prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1128/1946 s-au acordat indemnizaţii de reprezentare rectorilor (200.000 lei/lună), precum şi prorectorilor, decanilor şi directorilor de şcoli superioare speciale (150.000 lei/lună). În anul 1946 profesorul Sabba S. Ştefănescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

În cursul anului 1946 a fost dat în funcţiune un nou corp de clădire al localului Politehnicii din str. Polizu 1-5 şi anume, corpul I, având o suprafaţă desfăşurată totală de 225 mp.

Între 29 iulie – 15 octombrie 1946 a avut loc la Paris Conferinţa de pace convocată de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria.

La 19 noiembrie au loc primele alegeri parlamentare postbelice în care forţele democratice obţin aproape 80% din voturi. Se remaniază guvernul, preşedinte al Consiliului de miniştri rămânând Dr.Petru Groza, iar la 1 decembrie se deschide la Bucureşti sesiunea primului parlament democratic.

În anul 1947 au fost numite următoarele cadre didactice:

- profesori titulari: Isac Blum (chimie industrială şi electrochimie), Constantin Dinculescu (centrale electrice, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice – prin transfer de la Politehnica din Timişoara), Haralamb Georgescu (artă decorativă cu proiecte – Facultatea de arhitectură) şi Mihail Stamatiu (exploatarea minelor);

- conferenţiari titulari: C.S.Antonescu (pescuit şi piscicultură – Facultatea de agronomie), Nicolae Constantinescu (pomicultură – Facultatea de agronomie) şi Titu Evolceanu (construcţii – facultatea de arhitectură);

- şefi lucrări definitiv: Gabriela Ţiţeica (mecanică tehnică);

- şefi lucrări cu titlu provizoriu: Ion S. Antoniu (electricitate şi măsuri electrice), Gheorghe I.Constantinescu (cadastru, hotărnicii, topografie forestieră şi corecţia torenţilor), M.A. Constantinescu (modelaj – facultatea de arhitectură), Maria Gavăt (laboratorul de analize chimice şi industriale), Ion Ionescu (electricitate şi măsuri electrice) şi Maria Popa (laboratorul de metalurgie);

- asistenţi definitiv: Dumitru Dumitrescu (Hidraulică), Suzana Gâdea (metalurgie), Alexandru Guţu (“maşini şi turbine cu aburi” prin transfer de la “geometrie descriptivă”) şi Mircea Iorga (curs general de maşini);

- asistenţi cu titlul provizoriu: Paul Apostolescu (rezistenţa materialelor şi statică grafică), Constantin Aramă (motoare cu combustie internă), Constantin N.Avram (beton armat, poduri de lemn şi de zidărie), Silviu Comănescu (topografie şi geodezie), Gheorghe Crăciun (reconfirmat pe 5 ani la limba germană), Dumitru Dincă (agrogeologie – Facultatea de agronomie), Radu Dinescu (tehnologia materialelor de construcţii), Alice Dumitrescu (zăcăminte şi prospecţiuni), Corneliu Georgescu (rezistenţa materialelor şi beton armat – Facultatea de arhitectură), Horia Groza (economie rurală şi politică agrară – Facultatea de agronomie), Gheorghe Hortopar (centrale electrice), Maria Ioanichi (chimie organică), Constantin Ionescu-Bujor (analiză infinitesimală), Magda Ivănescu (chimie generală şi aplicată), Costinel C.Jornescu (drept, legislaţie uzuală, industrială şi minieră – prin transfer de la Facultatea de agronomie), Radu Laurean (urbanism, edilitate cu proiecte – Facultatea de arhitectură), Ioan Lungu (reconfirmat pe 5 ani la agrogeologie – Facultatea de agronomie), Traian Mătăsaru (Drumuri), Grigore Mitran (terasamente şi drumuri), Gheorghe Necula (reconfirmat pe 5 ani la “ameliorarea plantelor” – Facultatea de agronomie), Lazăr Pavelescu (mineralogie şi petrografie), Victor Marius Petrescu (rezistenţa materialelor şi grafică statică), Iuliu Pogany (chimie organică), Mircea Postelnicescu (centrale electrice), Gheorghe Prodan (practică agricolă – Facultatea de agronomie), Nicolae Soneriu (organe de maşini), Alexandru Tipărescu (rezistenţa materialelor şi statică grafică), Marian Tutuianu (zootehnie – Facultatea de agronomie), Henric Volbrath (anatomia şi fiziologie animală – Facultatea de agronomie), Andrei Zacopceanu (beton armat, poduri de lemn şi de zidărie) şi D.Zăinescu (fitotehnie – Facultatea de agronomie prin transfer de la catedra de introducere în practica agricolă); asistenţi suplinitori ; Iuliu Pogany (chimie organică), Radu Voinea (beton armat, apoi mecanică). Sunt puse în retragere pentru a-şi exercita dreptul de pensionare următoarele cadre didactice : profesori titulari : M.Drăcea (silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului), Dumitru Drîmbă, Cezar Orăşanu (topografie, geodezie), Ilie Purcaru (fizică şi meteorologie –Facultatea de agronomie) şi Toma I.Socolescu (Facultatea de arhitectură);conferenţiari titulari : Ion Constantinescu (telegrafie şi telefonie) şi Dumitru Petrovanu (balistică interioară, pulberi şi explozivi);

- asistent titular Constantin Eustaţiu (Institutul de chimie agricolă şi alimentară – Facultatea de agronomie).

Se prelungeşte cu 3 ani peste limita de vârstă funcţionarea în învăţământ a profesorului titular Gheorghe Macovei (geologie şi paleontologie). Se primeşte demisia din învăţământ şi se consideră demisionaţi: profesor titular Paul Staehelin (chimie industrială şi electrochimie – pentru lipsă îndelungată de la post), şef lucrări titular Gheorghe N. Gheorghiu (tehnologia petrolului), asistenţi titulari provizorii : Alexandru Huch (chimie organică) şi Constantin Slătineanu (desen constructiv şi topografie). Profesorul titular Agripa Popescu a fost numit decan al Facultăţii de agronomie în locul lui N.Gavrilescu, demisionat. Profesorul Nicolae Petrulian, prorector, a fost delegat rector al Politehnicii din Bucureşti pe timpul concediului rectorului, prof. Petre Sergescu. Profesorul Grigore Eliescu a fost delegat pe o perioadă de 2 ani ca membru în Senatul Politehnicii, din partea Facultăţii de silvicultură.

Ministerul Educaţiei Naţionale cu adresa nr.287.000 din 26 noiembrie 1947 a aprobat următoarele supliniri la catedrele şi conferinţele vacante de Politehnica din Bucureşti : Cursuri comune : asistent Gh.Gh.Constantinescu la catedra de analiză infinitesimală; profesor Alexandru Pantazi la catedra de geometrie analitică şi diferenţială; conferenţiar Paul Filimon la catedra de topografie şi geodezie, Absalon Pop la catedra de cadastru, hotărnicii şi topografie forestieră, conferenţiar Ştefan Bălan la catedra de mecanică, D.Borcea la catedra de economie politică şi raţionalizare, şef de lucrări Poşulescu-Zamfirescu la conferinţa “curs general de maşini şi maşini pentru construcţii; Facultatea de construcţii : asistent Andrei Caracostea la catedra de poduri şi construcţii metalice; Facultatea de electromecanică : conferenţiar Gheorghe Rohr la catedra de tehnologia şi construcţia avioanelor; Boris Vulpanovici la catedra de telegrafie-telefonie; Facultatea de silvicultură : asistent A.Rădulescu la catedra de silvicultură, exploatarea pădurilor şi tehnologia lemnului; şef lucrări N.Cernescu la catedra de pedologie generală şi forestieră.

La 10 februarie 1947 a fost semnat la Paris Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi România, prin care s-a consfinţit anularea Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Între 14-15 martie 1947 a avut loc la Bucureşti prima Conferinţă Naţională a Uniunii Tineretului Muncitoresc care a avut ca scop unirea într-o singură organizaţie a întregului tineret muncitoresc, adoptarea statutului U.T.M., a planului de activitate şi alegerea Comitetului Central al U.T.M. În perioada 25-27 mai 1947 a avut loc la Cluj cel de-al doilea Congres Naţional al Frontului Democrat Universitar (FDU) care, apreciind că FDU îndeplineşte, potrivit Statutului Uniunii Internaţionale a Studenţilor (UIS), condiţiile cerute pentru o Uniune Naţională, hotărăşte prin vot unanim adoptarea titlului de Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR). La 15 iulie 1947 s-a instituit o Comisie pentru redresarea economică şi stabilizare monetară, iar la 15 august 1947 a fost înfăptuită reforma monetară. La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a abdicat şi a fost proclamată Republica Populară Română, eveniment care a permis trecerea începând cu anul 1948 la o nouă etapă de prefaceri economice şi politice cu caracter socialist. Din guvernul format la 30 decembrie 1947 au făcut parte trei cadre didactice de la Politehnica din Bucureşti: profesorul Nicolae Profiri, profesorul Traian Săvulescu şi profesorul Tudor Ionescu.

S-a născut la 27 august 1905 la Roman, în judeţul Neamţ. Dorind să facă o carieră militară, a urmat cursurile Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu. Atras de electrotehnică, şi-a schimbat idealul şi s-a înscris în 1927 la Şcoala Politehnică din Bucureşti, unde a frecventat cursurile Secţiei de electrotehnică, obţinând titlul de inginer diplomat în electrotehnică. Pentru specializare a plecat la Paris, în 1929, la Şcoala Superioară de Electricitate. După aceea a lucrat în Serviciul Tehnic al Armatei şi apoi s-a transferat la Societatea Generală de Gaz şi Electricitate Bucureşti.

Perioada Activitatea Descriere
1930-1947 Angajat de Societatea Generală de Gaz şi Electricitate din Bucureşti (iulie 1930 - august 1947)
1937-1945 Inginer şef la serviciul de Măsuri, Contori, Relee A organizat acest serviciu, înzestrat cu un laborator prevăzut cu toate aparatele şi instalaţiile (moderne la acea vreme) necesare efectuării diferitelor măsurători şi cercetări trebuincioase funcţionării unei întreprinderi mari de producere şi distribuire a energiei electrice. Serviciul era înzestrat cu un atelier în care se puteau confecţiona orice piese şi chiar aparate speciale. În cei 8 ani cât a condus acest serviciu s-au efectuat circa 15.000 încercări diferite. A efectuat încercările complete ale unei turbine cu aburi de 20.000 kW, a două cazane „Babcook & Wilcox“ de 40 th/h, a două motoare Diesel de 9.000 CP, a unui turn de răcire hiperbolic din beton armat de 5.000 mc/h, construit pentru prima dată la noi în ţară, a unui cablu trifazat armat de 30 kV, a instalaţiilor de înaltă presiune de la Uzina Grozăveşti compuse din două cazane de 130 atm şi două turbine cu contrapresiune de 20.000 kW. Efectuarea unei încercări consta din următoarele lucrări: studiul instalaţiei, organizarea încercării, efectuarea propriu-zisă a încercării, calcularea rezultatelor, întocmirea raportului general al lucrării. A publicat următoarele lucrări: „Încercarea pe viu a protecţiei reţelei de distribuţie de 30 kV din Bucureşti“ (Biblioteca Tehnică şi Energie, Nr.1, 20 pagini, 19 figuri, Bucureşti, 1942); „Încălzirea apartamentelor cu electricitate“ (Buletinul APDE, X-2, 1941, paginile 89-92); „Eroarea grupului de măsură contor-transformatoare de măsură“ (Buletinul APDE, XI, octombrie 1942, paginile 210-211); „L'erreur de mesure du groupe compteur - transformateurs réducteurs dans le cas d'une charge triphasée déséquilibrée“ (Buletinul IRE, IX-2, 1944, paginile 269-278; comunicare prezentată la Academia de Ştiinţe din România în şedinţa din 10 noiembrie 1943); „Încercarea a 2 cazane Löffler de înaltă presiune şi a turbinelor Brown Boveri de înaltă presiune“ (martie 1944); „Legarea la reţea a contoarelor electrice trifazate cu 4 fire“ (conferinţă ţinută la Cercul de Studii Gazelectra, 24 mai 1945); „Instrumente de măsură electrice industriale pentru întreprinderile de electricitate“ (Biblioteca Tehnică şi Energie, Nr.7, 97 pagini, 91 figuri, Bucureşti, 1944; lucrare premiată de Academia Română în anul 1946)
1945-1947 Inginer şef de departament la Departamentul Studii şi Proiecte Pentru aplicarea armistiţiului şi din ordinul Ministerului de Industrie şi Comerţ din acel timp, a întocmit proiectul pentru un tablou de distribuţie, comandă şi control al unei centrale electrice din URSS. Acest tablou a fost executat în atelierele ruseşti, sub conducerea lui Ion Antoniu. Deoarece o parte din instalaţii şi aparatele speciale nu se găseau în ţară, aceste au fost proiectate de Ion Antoniu; astfel a proiectat şi executat un releu diferenţial şi un întreruptor rapid de tensiune.
1941-1942 Activitate didactică Colaborator la Politehnica din Timişoara (anul universitar 1941-1942). Suplinitor la catedra de Centrale electrice, transmiterea şi distribuirea energiei electrice.
1942-1947 Activitate didactică Colaborator la Şcolile de Perfecţionare ale Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate din Bucureşti (din anul şcolar 1942 până anul 1947). A predat cursurile de „Electricitate aplicată“, „Curenţi alternativi“, „Măsuri electrice“. A publicat următoarele lucrări: rezolvă problema 3610 propusă de Ernst Abason în Gazeta Matematică, vol.35, pag. 160, „Problema privind cuplare de rezistenţe electrice“ (Gazeta Matematică, T.49, ianuarie 1944, p.303-306); „Razele ultraviolete şi utilizarea lor“ (Tehnică şi Viaţă, iunie 1945).
1945-1946 Activitate didactică - asistent universitar Angajat la Politehnica din Bucureşti (din anul 1945). La 1 februarie 1945 a fost numit asistent suplinitor la Catedra de Măsurări Electrice. În urma concursului din 24 ianuarie 1946, a fost numit titular al acestei asistenţe. A publicat următoarea lucrare: „Relee. Funcţionarea şi încercarea releelor“, capitolul XX, paginile 243-267 din „Cursul de Măsurări Electrice, Partea II“, profesat la Politehnica din Bucureşti de C.I. Budeanu (23 pagini litografiate, 13 figuri, 1946).
1946-1949 Activitate didactică - şef de lucrări La 7 octombrie 1946, în urma concursului, a fost numit şef de lucrări la Catedra de Măsurări Electrice.
1947-1948 Inginer asistent Colaborator la Institutul Naţional de Cercetări Tehnologice (1 aprilie 1947 - 31 decembrie 1948). A colaborat la construirea unei punţi universale pentru măsurători în reţele electrice, precum şi la proiectul de regulament pentru instalaţiile electrice şi regiunile petrolifere sau miniere grizutoase.
din 1947 şef al Serviciului de control al fabricaţiei la Fabrica de Maşini Electrice „Dinamo“ A organizat un laborator de încercări dotat cu un stand de probă, creîndu-şi astfel baza materială necesară cercetărilor pe care avea să le efectueze ulterior. Pentru teza de doctorat a efectuat studii privind funcţionarea aparatelor electrice în regim deformat, devenind doctor inginer la 27 octombrie 1948 cu teza „Studiul funcţionării aparatelor de măsură într-un regim deformat, privind funcţionarea aparatelor de inducţie a contoarelor şi wattmetrelor“. Această lucrare de doctorat a constituit prima sinteză a cercetărilor sale. Prin studiile efectuate, Ion S. Antoniu a rezolvat probleme teoretice fundamentale, elucidând funcţionarea anormală a maşinilor electrice şi a aparatelor de măsură şi a stabilit influenţa regimului deformant în sistemele bifazice, simetrice sau dezechilibrate.

Martin Bercovici s-a născut la Bârlad, judeţul Vaslui în ziua de 24 aprilie 1902, într-o familie de negustori. Cursul primar şi liceul l-a urmat în oraşul Bârlad. Studiile superioare le-a făcut la Şcoala Politehnică din Bucureşti, între 1921, când a obţinut titlul de inginer electrotehnician. În 1927 a fost angajat ca inginer la Societatea de Gaze şi Electricitate, unde a avut ca principală sarcină de servici dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de alimentare cu electricitate a oraşului Bucureşti. Din 1932, a fost membru al Societăţii Politehnice - prima asociaţie profesională durabilă a inginerilor din România, înfiinţată în 1931.

În timpul dictaturii fasciste (1940-1944) a suferit persecuţiile la care era supusă populaţia evreiască ca urmare a legilor rasiale. Prin aceste legi, se interzicea tinerilor evrei accesul la învăţământul liceal şi universitar de stat. Inginerul Martin Bercovici, împreună cu un profesor universitar, cunoscutul matematician Ernest Abason (1897-1942), a reuşit să înfiinţeze un liceu evreiesc şi să pregătească pentru învăţământul superior tineretul oprimat pe criterii rasiale. După anul 1944, a fost subdirector tehnic la Societatea Generală de Gaz şi Electricitate. Începând din 1948, a fost numit profesor la Şcoala Politehnică, unde a funcţionat până la sfârşitul vieţii.

Perioada Activitatea Descriere
1940-1945 Activitate didactică - Directorul Cursului de Pregătire Tehnică pentru studenţii şi elevii evrei (1940-1945) Director fondator al „Cursului de Pregătire Tehnică“ cunoscut sub denumirea de „Şcoala (Politehnica) Bercovici“, înfiinţată de el pentru studenţii şi elevii evrei excluşi din învăţământul românesc de stat. Din arhivele existente, aflăm că această şcoală tehnică evreiască, unică în Europa stăpânită de nazişti, a fost inaugurată în ziua de 11 decembrie 1940, la trei luni de la instaurarea statului legionar. În anul şcolar 1941-1942, în structura şcolii funcţionau două serii de cursuri, astfel: * cursuri cu caracter universitar, la care erau admişi absolvenţii liceului de opt clase, cu bacalaureat, şi la care se predau materiile după programele analitice ale Politehnicii de stat şi ale Şcolii Superioare de Arhitectură, formate din secţiile: Electromecanică; Construcţii; Chimie industrială; Arhitectură; * cursuri cu caracter mediu, la care erau admişi elevii absolvenţi a patru clase de liceu teoretic sau industrial, care erau împărţiţi în secţiile: Tehnică dentară; Textile; Electromecanică; Construcţii; Desen tehnic şi decorativ. Şcoala Bercovici, înfiinţată în 1940, cu 10 profesori şi 16 elevi/studenţi, a ajuns în 1942 să aibă 50 de profesori şi 543 de elevi/studenţi care îi urmau cursurile. Martin Bercovici a publicat în Gazeta evreiască din 3 august 1942 articolul „Îndrumarea spre profesiuni a tineretului“. După înlăturarea regimului dictatorial al lui Ion Antonescu, la 23 august 1944, şcolile evreieşti au fost recunoscute cu grad universitar, pe baza Decretului nr. 134.644 publicat în Monitorul Oficial, partea I-a din 13 noiembrie 1944. Au fost recunoscute „toate certificatele, adeverinţele şi diplomele eliberate de şcolile particulare evreieşti, fiind valabile pentru înscrierea în şcolile de stat de toate categoriile“. Studenţii Politehnicii Bercovici s-au transferat la Şcoala Politehnică de Stat din Bucureşti, în anul de studii corespunzător. După terminarea studiilor unii au ocupat posturi de ingineri în industria românească, alţii în diferite ţări ale lumii, ca Israel, Germania, S.U.A., Franţa, Anglia.
1945-1948 Subdirector tehnic Angajat de Societatea Generală de Gaz şi Electricitate din Bucureşti (1945-1948)
1947-1948 Activitate didactică - conferenţiar universitar Angajat la Politehnica din Bucureşti (din anul 1947), la Facultatea de Textile.
  • idei/articole/prezentarea-activitatii-stiintifice-si-tehnice-a-personalitatilor-din-domeniul-ingineriei-electrice-in-perioada-1940-1947.txt
  • Ultima modificare: 2018/08/08 23:55
  • (editare externă)